Dictionar

Rezultate secundare (Necontrolată.):

Derapaj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. dérapage)

1. faptul de a derapa și rezultatul acestei acțiuni; derapare.

2. alunecarea automobilului lateral față de direcția de mers.

3. mișcarea unei ancore care este desprinsă sau se desprinde de fund.

4. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

5. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.


Flatulenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flatulence)

1. acumulare excesivă de gaze în stomac şi în intestine; flatuozitate, meteorism.

2. evacuare frecventă, abundentă şi necontrolată, a gazelor din intestine.


Laringospasm

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. laryngospasme)

1. (med.) contracție musculară necontrolată sau involuntară a corzilor vocale; spasm laringian.


Nicturezis

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. nycturésis)

1. (med.) boală care se manifestă prin pierderea necontrolată a urinei în timpul nopții; enurezis nocturn; nicturie.


Ieșire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. ieși)

1. acțiunea de a ieși și rezultatul ei.

2. anulare, ștergere dintr-o evidență (spre a trece în alta).

3. atac, năvală (din interiorul unei fortificații etc. spre inamic).

4. loc (amenajat) prin care se iese dintr-o încăpere, dintr-o curte etc.

5. parte a unei rețele electrice, a unui element de automatizare a unui sistem de transmisiune etc. pe unde sunt transferate, spre exterior, puterea sau semnalul, pe unde se leagă cu un circuit exterior etc.

6. registru de intrare și ~ = registru în care se înscriu hârtiile oficiale sosite sau expediate (într-o întreprindere sau instituție).

7. (expr.) ~ la lumină = apariție, publicare a unei scrieri.

8. (fig.) manifestare necontrolată, violentă (prin vorbe) față de cineva sau ceva; critică violentă (și nedreaptă).

9. (fig.) soluție aplicată pentru a scăpa dintr-o situație grea.

10. (inform.) transferul informației din memoria calculatorului spre exterior; output.

11. (electron.) punct al unui sistem sau aparat prin care un semnal este transferat spre exterior; output.


Derapare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (derapa)

1. acțiunea de a derapa și rezultatul ei; derapaj.

2. alunecare a roților unui autovehicul într-o direcție înclinată față de direcția normală de mers.

3. deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea mică.

4. deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului, valurilor etc. care acționează asupra navei.

5. (figurat) faptul de a se abate de la o normă.

6. (figurat) schimbare neașteptată și necontrolată.