Rezultate secundare (Necăji):
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (necăji + -tor)
2. care duce o viață grea; chinuit, muncit.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. molester, lat. molestare)
1. a brutaliza, a lovi.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. taquiner)
1. a necăji (pe cineva) în glumă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. albus)
1. care are culoarea zăpezii, a laptelui; (despre culori) ca zăpada, ca laptele.
3. ba e ~ă, ba e neagră, se zice despre spusele cuiva care se contrazice.
4. nici ~ă, nici neagră = a) nici așa, nici așa; b) fără multă vorbă; deodată.
5. strânge bani ~i pentru zile negre = fii econom, fii prevăzător.
6. armă ~ă = armă cu lamă de oțel.
7. carne ~ă = carne de vițel sau (piept) de pasăre, p. ext. carne de pește.
8. hârtie (sau coală) ~ă = hârtie (sau coală) nescrisă.
9. rând ~ = spațiu nescris între două rânduri scrise.
10. rasă ~ă = unul dintre grupurile de popoare în care este împărțită, convențional, omenirea și care se caracterizează prin culoarea albă-roz a pielii.
11. cărunt.
12. expr. a scoate (cuiva) peri ~i = a necăji mereu (pe cineva).
13. (despre oameni, adesea substantivat) care aparține rasei albe.
14. incolor, transparent.
15. fig. limpede, luminos, însorit.
16. expr. noapte ~ă = noapte petrecută fără somn.
17. nopți ~e = nopți luminoase, obișnuite în perioada solstițiului de vară în regiunile situate între paralelele 50° și 65° nord și sud.
18. zile ~e (sau, rar, lumea ~ă) = viață tihnită, fericită.
19. (în basme) lumea ~ă = lumea reală.
20. (pop.; substantivat, f. art.) zorii zilei.
21. nevinovat.
22. (despre versuri) fără rimă.
23. (adesea substantivat) care aparținea mișcării contrarevoluționare în perioada războiului civil din Rusia; contrarevoluționar.
Parte de vorbire: vb. (înv.)
Origine: (fr chagriner)
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. bg. năkaz „nenorocire”, sb. nakaz „avorton”, ceh. nakaz „epidemie”)
1. stare a celui necăjit; supărare, mâhnire, tristețe, amărăciune; suferință.
2. ceea ce provoacă cuiva o suferință fizică sau morală; neajuns, neplăcere, impas; (la pl.) încercări, greutăți.
3. pornire împotriva cuiva; mânie, furie, ciudă, pică.
4. (expr.) la ~ = în momente de supărare; într-un moment critic, în primejdie.
5. (loc. prep.) în ~ul (cuiva) = cu intenția de a supăra (pe cineva).
6. a avea ~ (pe cineva) = a fi supărat (pe cineva), a purta (cuiva) pică.
7. a-i fi (cuiva) ~ = a-i fi ciudă, a-i părea rău (de ceva).
8. a-i face (cuiva) în ~ = a supăra (pe cineva) intenționat.
9. de ~ = ca ripostă la o nemulțumire; pentru a-și exprima ciuda, mânia.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (harță + -ui)
1. tr. a necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, probleme, întrebări etc., a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa.
2. a desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a-i provoca panică și de a nu-i permite deplasarea, pregătirea unor acțiuni de luptă, aprovizionarea etc.
3. (reg; cu privire la câini) a întărâta, a zădărî.
4. refl. a purta discuții repetate și contradictorii cu cineva, a se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera.
5. a ~ sexual = a face avansuri unei colege sau subordonate.