Dictionar

Dadaism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dadaïsme)

1. curent literar şi artistic apărut în 1916 în Europa, caracterizat prin negarea şi răsturnarea valorilor artistice, existente, cultivând ilogicul, arbitrarul iraţional, suprimarea oricărei legături dintre gândire şi expresie în literatură, colajele, alăturarea incoerentă de linii şi de culori în artele plastice; dada.


Dualitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dualité, lat. dualitas)

1. coexistenţa a două principii diferite; ansamblu format din două elemente diferite; dualism (2).

2. (log.) raport de opoziţie între două funcţii logice, cea de-a doua prin negarea simultană a valorii celei dintâi şi a argumentelor ei.

3. ~a puterii = regim politic caracterizat prin existenţa concomitentă a două puteri politice în stat, fiecare exprimând interese de clasă opuse.


Negaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. negation, lat. negatio)

1. negare.

2. judecată, propoziție care neagă ceva.

3. semn grafic care arată o negație (în logică sau matematică).

4. cuvânt care un sens negativ unei propoziții.

5. categorie a dialecticii care reflectă trecerea de la o calitate la alta, înlăturarea vechiului și afirmarea noului, unitatea dintre continuu și discontinuu în procesul dezvoltării.

6. negarea ~i = principiu fundamental al dialecticii potrivit căruia dezvoltarea este înțeleasă ca un proces continuu de înnoire, de negare și preluare selectivă a vechiului.

7. anulare a repartizării unui absolvent al învățământului superior în vederea angajării pe alt post.


Nihilist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. nihiliste)

1. I. referitor la nihilism, propriu nihilismului.

2. care dovadă de nihilism (negarea valorilor unui grup social, a unei culturi, a sensului vieții).

3. II. adept al nihilismului.

4. (antonime) legalist, legitimist.


Neolingvistică

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. neolinguistica)

1. teorie lingvistică fondată în Italia de Matteo Bartoli (1873- 1946) și caracterizată de importanța acordată împrumuturilor, prin negarea legilor lingvistice și prin explicarea, cu ajutorul ariilor lingvistice, a deosebirilor dintre limbile înrudite.