Parte de vorbire: s.m.
Origine: (negustor + -aș)
2. negustor sărman, care face comerț cu mărfuri mărunte, lipsite de valoare; (înv.) neguțătoraș.
Parte de vorbire: adv.
Origine: (negustor + -ește)
1. ca un negustor, în felul negustorilor; (înv.) neguțătorește.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. antiquaire, germ. Antiquar)
1. negustor de antichităţi, de obiecte (de artă), de cărţi vechi; buchinist.
2. persoană care are un gust pentru obiectele vechi și le colecționează.
3. (desuet) cel care s-a dedicat studiului obiectelor antice; arheolog.
4. (var.) anticariu, anticvar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. céréaliste)
1. negustor, comerciant de cereale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ciompi)
1. pl. nume dat muncitorilor torcători de lână din Florenţa sec. XIV, care, aliaţi cu meseriaşii neîncadraţi în bresle, s-au răsculat în 1378 împotriva negustorilor, bancherilor şi patronilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clientèle, lat. clientela)
1. clienţii unui patrician roman.
2. clienţii unui negustor, avocat, medic.
3. ~ politică = simpatizanţii, susţinătorii unui politician, ai unui partid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. colporteur)
2. (fig.) răspânditor de ştiri (false), de zvonuri.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. commercial, lat. commercialis)
1. care aparține comerțului, privitor la comerț; din comerț, negustoresc.
3. care regrupează magazine specifice comerțului.
4. care se referă la comercializare.
5. care se referă la comerț, la vânzare și la cumpărare.
6. care vizează un public numeros și un scop lucrativ.
7. (despre filme, cărți etc.) fără o deosebită valoare culturală.
8. (despre localități, regiuni etc.) în care comerțul este foarte dezvoltat.
9. (despre produse) care este destinat consumului casnic.
10. (despre produse) vandabil.
11. (expr.) societate ~ă = întreprindere.
12. (expr.) spirit ~ = spirit negustoresc.
13. valoare ~ = prețul de vânzare al unui produs în comerț.
14. (var.) (înv.) comerțial.