Dictionar

Rezultate secundare (Negustoresc,):

Comercial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. commercial, lat. commercialis)

1. care aparține comerțului, privitor la comerț; din comerț, negustoresc.

2. care lucrează în comerț.

3. care regrupează magazine specifice comerțului.

4. care se referă la comercializare.

5. care se referă la comerț, la vânzare și la cumpărare.

6. care vizează un public numeros și un scop lucrativ.

7. (despre filme, cărți etc.) fără o deosebită valoare culturală.

8. (despre localități, regiuni etc.) în care comerțul este foarte dezvoltat.

9. (despre produse) care este destinat consumului casnic.

10. (despre produse) vandabil.

11. (expr.) societate = întreprindere.

12. (expr.) spirit ~ = spirit negustoresc.

13. valoare ~ = prețul de vânzare al unui produs în comerț.

14. (var.) (înv.) comerțial.


Mercantil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. mercantile)

1. referitor la comerţ, negustoresc, comercial.

2. preocupat exclusiv de câştig.

3. (despre sentimente) bazat pe interese materiale.


Mercantilism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. mercantilisme)

1. doctrină economică practicată de o serie de ţări europene în sec. XV-XVIII, care considera avuţia socială rezidă în acumularea de bani.

2. spirit negustoresc, comercial; preocupare de a câştiga bani prin orice mijloace.


Neguțătoresc, -ească

Parte de vorbire: adj. (înv.)
Origine: (neguțător + -esc)

1. care se referă la negustori, care este alcătuit din negustori, specific negustorilor, de negustor; care ține de comerț, privitor la comerț; negustoresc.

2. (var.) (înv.) negoțătoresc, negoțitoresc, neguțitoresc.