Dictionar

neimportant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + important)

1. care nu este important.
2. lipsit de importanță ca mărime, cantitate; neînsemnat.
3. care nu are prea mare valoare; lipsit de însemnătate.
 

anodin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anodin)

1. care este lipsit de importanță; neimportant, neînsemnat.
2. care este nesemnificativ, insignifiant; care nu are valoare.
3. care nu produce rău; fără consecințe; inofensiv.
4. care este tern, plictisitor, fără caracteristici speciale.
 

bagatelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bagatelle, it. bagatella)

1. lucru neimportant; fleac.
2. obiect de mică valoare.
3. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2).
 

inexistent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. inexistant)

1. care nu există, care n-are ființă; neexistent, nul.
2. care nu are nicio valoare, nicio importanță; care nu joacă niciun rol (într-o întâlnire sportivă, o dezbatere).
3. (fig.) (despre persoane) lipsit de importanță, șters; neimportant, neglijabil.
 

minuție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. minutie)

1. aplicare atentă, grijă acordată celor mai mici detalii; minuțiozitate.
2. (înv.) lucru mic, detaliu neimportant, nesemnificativ.
 

fumigenă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. fumigène)

1. dispozitiv folosit pentru a face fum.
2. (argotic) știre prezentată cu mult zgomot, dar care se dovedește neimportantă, transmisă adesea pentru camuflarea intențiilor reale.