Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. averroïsme)
1. curent în filozofia medievală occidentală având la bază învăţătura lui Averroes, care afirma că materia şi mişcarea sunt veşnice şi nega nemurirea sufletului şi viaţa de apoi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conditionnalisme)
1. tendinţă greşită de a identifica şi înlocui cauza cu condiţiile în care apar sau există fenomenele.
2. doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiţionată de viaţa de pe pământ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. druidisme)
1. religia druizilor, care propovăduia credinţa în nemurirea sufletului şi în metempsihoză, susţinând că oamenii descind din zeul morţii şi că lumea va sfârşi prin foc şi apă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. sadduceo, lat. sadducaei)
1. membru al unei secte religioase mozaice, ostilă fariseismului şi favorabilă elenismului, care nega nemurirea sufletului şi viaţa viitoare şi dispreţuia practicile religioase.