OK
X
impacient, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. impatient, lat. impatiens)
1.
nerăbdător,
neliniștit.
spin
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (engl., fr. spin, lat. spinus „prun sălbatic”)
1.
(fiz.)
impuls
propriu
de
învârtire
al
particulelor
elementare
și
al
cuantelor.
2.
organ
în
formă
de
țeapă
care
crește
pe
tulpina,
pe
ramurile,
pe
frunzele,
pe
fructele
etc.
unor
plante;
ghimpe.
3.
a
sta
(sau
a
ședea)
pe
(sau
ca
pe)
~i
=
a
fi
neliniștit,
nerăbdător.
4.
a
fi
(sau
a
sta)
ca
un
~
în
ochii
(sau
în
inima,
în
coasta)
cuiva
=
a
nu
fi
pe
placul
cuiva,
a
constitui
o
prezență
neplăcută
pentru
cineva;
a
incomoda
pe
cineva.
5.
nume
dat
mai
multor
plante
erbacee
sau
lemnoase
care
au
spini.
6.
spec.
plantă
erbacee
din
familia
compozeelor,
cu
tulpina
spinoasă
și
ramificată,
cu
frunze
dințate
și
spinoase
și
cu
flori
roșii,
dispuse
în
capitule
(Carduus
acanthoides).
7.
parte
în
formă
de
spin
a
cârligului
de
undiță,
situată
în
vârful
acestuia.
8.
știft.
ac
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat. acus)
1.
obiect
mic
de
metal,
ascuțit
la
un
capăt
și
prevăzut
la
celălalt
cu
o
gaură,
prin
care
trece
ața,
care
servește
la
cusut.
2.
~
țigănesc
=
ac
mare,
pentru
cusut
pânză
groasă.
3.
a
sta
(sau
a
ședea)
ca
pe
~e
=
a
fi
foarte
nerăbdător.
4.
a
călca
ca
pe
~e
=
a
umbla
încet
pentru
a
nu
face
zgomot.
5.
a
scăpa
ca
prin
urechile
~ului
=
a
scăpa
cu
mare
greutate.
6.
a
găsi
(a
avea)
~
de
cojocul
cuiva
=
a-i
veni
cuiva
de
hac.
7.
obiect
asemănător
cu
această
piesă
alungită,
având
diferite
întrebuințări.
8.
organ
de
apărare
la
unele
insecte
și
animale.
9.
(bot.)
frunză
subțire
și
ascuțită
a
coniferelor;
una
din
acele
frunzei
aciculare.
10.
șină
mobilă
pentru
dirijarea
vehiculelor
de
cale
ferată
de
pe
o
linie
pe
alta;
macaz.
11.
~-de-mare
=
pește
marin
în
formă
de
andrea.
nesuferibil, -ă
Parte de vorbire:
adj. (înv.)
Etimologie: (ne- + suferibil)
1.
care
nu
se
poate
suporta,
de
nerăbdat,
de
nesuferit;
insuportabil.
2.
(anton.)
(înv.)
suferibil.