Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. idempotence)
1. (mit.) proprietate a elementelor unei mulţimi având o operaţie binară astfel ca prin compunere cu ele însele să rămână neschimbate.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. solide, lat. solidus)
1. (și s. n.) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur.
2. rezistent, durabil, trainic.
4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras.
5. (fig.) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. transposition)
1. transpunere.
2. (mat.) permutare în care toate elementele, în afară de două (care se schimbă unul cu celălalt), rămân neschimbate.
3. (chim.) schimbare a poziției unor atomi sau radicali dintr-o moleculă organică pentru a forma un izomer.
4. (muz.) transcriere sau executare a unei compoziții în altă tonalitate decât cea inițială.
5. (biol.) mișcare a unei gene dintr-un set cromozomial sau dintr-un cromozom în altul.
6. problemă enigmistică, în schimbarea poziției părților componente ale unei șarade din a căror însumare inversă trebuie să rezulte un cuvânt nou.