Rezultate secundare (Nevastă.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. consors, -tis)
1. femeie căsătorită considerată în raport cu bărbatul ei; soţie, nevastă.
2. (politică) soția unui șef de stat.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. familia „familie”)
1. persoană adultă de sex feminin; muiere.
2. persoană de sex feminin căsătorită.
3. (urmat de determinări în genitiv sau de un adjectiv posesiv) soție, nevastă.
4. (pop.) persoană de sex feminin care și-a pierdut fecioria.
5. ~ în casă = femeie angajată, în trecut, pentru treburi gospodărești.
6. ~ de stradă = prostituată.
7. (var.) fămeie, (înv.) fămeaie, fomeie, fumeie, (Mold.) fimeie.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (croitor + -iță)
1. femeie care se îndeletnicește cu croitoria; croitoreasă.
Parte de vorbire: s.f. (reg.)
Origine: (muiere + -otcă)
1. bărbat afemeiat; bărbat căruia îi place să se amestece în îndeletniciri specific femeiești, care se comportă ca o muiere; (pop.) muiercea.
2. bărbat dominat de nevastă; bărbat lipsit de energie, care se lasă condus de femei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fierar + -iță)
1. nevasta fierarului; fierăreasă.
Parte de vorbire: s.f. (desuet)
Origine: (cercelar + -easă)
3. (prin ext.) negustoreasă de mărunțișuri.