Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compensatoire)
1. compensator.
2. (jur.) care duce la repararea unei pagube.
3. daune ~ii = sumă de bani care se plăteşte de către debitor creditorului pentru a-i acoperi pagubele rezultate din neîndeplinirea unei obligaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. culpa, fr. coulpe)
1. greşeală constând în neîndeplinirea unei obligaţii, în săvârşirea unei fapte pedepsite de lege; vină, vinovăţie.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după it. decadere)
1. a cădea, a ajunge într-o stare inferioară, a ajunge rău; a-şi pierde puterile, a fi în declin, a da îndărăt.
3. (jur.) a ~ din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiţii sau formalităţi.