Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fatalité, lat. fatalitas)
1. (în concepţii religioase) forţă supranaturală, voinţă divină care hotărăşte dinainte mersul lucrurilor şi viaţa oamenilor; soartă, destin, fatum.
2. ceea ce este de neînlăturat, inevitabil.
3. concurs nefericit de împrejurări.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inéluctable, lat. ineluctabilis)
1. care nu poate fi împiedicat; inevitabil; de neînlăturat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inévitable, lat. inevitabilis)
1. (şi adv.) care nu poate fi evitat; de neînlăturat, ineluctabil.