Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. amicitia, it. amicizia)
1. sentiment reciproc de afecțiune sau simpatie între două (sau mai multe) persoane, care nu se bazează pe înrudire sau atracție sexuală; prietenie.
2. (antonime) inamiciție, inimiciție.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. anéantir)
1. tr. a distruge în întregime, a nimici.
2. refl. (fig.) a se spulbera, a dispărea.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. annihiler, lat. annihilare)
1. a zădărnici, a nimici, a anula un efect, o acţiune; a neutraliza.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autodafé, port. auto da fé, act de credinţă)
1. ceremonie de ardere pe rug a ereticilor condamnaţi de inchiziţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caronade)
1. tun naval scurt pentru nimicirea personalului de pe navele inamice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. consumer, lat. consumere)
2. tr., refl. (fig.) a (se) epuiza.
3. a (se) chinui, a (se) frământa.