Dictionar

nitroceluloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nitrocellulose)

1. substanță obținută prin tratarea celulozei cu acid azotic și sulfuric, folosită ca exploziv; nitrat de celuloză.
 

trinitroceluloză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. trinitrocellulose)

1. (chimie) exploziv puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei; fulmicoton.
 

acetilceluloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acétylcellulose)

1. ester acetic al celulozei, masă plastică, incoloră, mai puțin inflamabilă decât nitroceluloza.
 

centralită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. centralite)

1. derivat al ureei, gelatinizant și plastifiant pentru nitroceluloză și ca stabilizant pentru pulberi.
 

colodiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. collodium, fr. collodion)

1. soluție de nitroceluloză într-un amestec de alcool și eter, în fotografiere, în farmacie etc.
 

cordită 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cordite)

1. exploziv brizant pe bază de nitroceluloză și nitroglicerină.
 

duco

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (Du/pont/ co/lor/, n. com.)

1. lac pe bază de nitroceluloză.
2. plastifiant, solvent sau colorant, la fabricarea acestui lac.
 

fulmicoton

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. fulmicoton, fulmi-coton)

1. (chimie) substanță explozivă obținută prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei de bumbac, albită prealabilmente; nitroceluloză.