Dictionar

Rezultate secundare (Noaptea):

Briză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brise)

1. vânt periodic uşor, care suflă la ţărmul mării ziua spre uscat, iar noaptea spre mare, sau la munte, în amurg, spre văi, iar dimineaţa spre culmi; (p. ext.) adiere, boare.


Chemosferă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. chémosphère)

1. strat al atmosferei, între 40 şi 80 de km, în care are loc disocierea (ziua) şi recombinarea (noaptea) a moleculelor diferitelor gaze, sub influenţa radiaţiilor ultraviolete.


Contrarond

Parte de vorbire: s.
Origine: (contra1- + rond)

1. a doua inspecţie, care se face noaptea, posturilor de pază, santinelelor.


Dragon 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dragon)

1. animal imaginat cu cap şi aripi de vultur, gheare de leu, trup şi coadă de şarpe.

2. reprezentare heraldică a unui chip omenesc cu barba din şerpi încolăciţi.

3. şopârlă tropicală, pe copaci, care are de-a lungul corpului două excrescenţe ale pielii ca nişte aripi.

4. peşte marin care, în timpul zilei, stă îngropat în nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare.

5. ambarcaţie cu două vele de suprafaţă mare; velă triunghiulară suplimentară.

6. cavalerist astfel echipat încât poată lupta şi pe jos.


Echinocţiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. aequinoctium, fr. équinoxe)

1. fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie şi 23 septembrie), în care Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest şi când ziua este egală cu noaptea.


Elucubraţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. élucubration, lat. elucubratio)

1. lucrare compusă cu multă osteneală şi răbdare, lucrând ziua şi noaptea; elaborare cu multă trudă a unei opere; elucubrat, elucubrare.

2. expunere haotică; divagație.

3. (ironic) spunere a unor enormități; elucubrat, elucubrare.

4. (depr.) combinaţie, lucrare haotică şi greoaie, cu idei încâlcite, absurde; aberaţie.