nomadic, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. adv. (înv.)
Etimologie: (ngr. νομαδιχός, germ. nomadisch)
Etimologie: (ngr. νομαδιχός, germ. nomadisch)
1. I. care are caracteristicile de nomad sau nomadism; care se referă la nomazi, la nomadism.
2. care nu se stabilește definitiv pe un anumit teritoriu, mutându-se de pe un loc pe altul; nomad.
3. care se desfășoară în peregrinări; nomad.
4. care nu are caracter stabil; instabil, nomad.
5. II. în felul nomazilor.
6. dintr-un loc în altul.
7. în peregrinări.