Dictionar

Actinot

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinote)

1. amfibol verde, cu cristale alungite, în şisturile cristaline.


Enot

Parte de vorbire: s.
Origine:

1. animal de vânat cu blană preţioasă, asemănător unui câine.


Gimnot

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gymnote)

1. peşte din fluviile şi bălţile din America de Nord, asemănător ţiparului, care produce descărcări electrice.


NOT-, NOTO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. noto-, cf. gr. notos)

1. „spate, spinare”.


Nota

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. noter, lat. notare)

1. a însemna, a consemna.

2. a face o apreciere asupra cunoştinţelor unui elev, student etc. prin note sau calificative.

3. a însemna prin simboluri valori numerice, elemente, melodii etc.


Notă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. note, it., lat. nota)

1. scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris).

2. articol publicistic de proporții reduse.

3. adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text.

4. aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară.

5. a fi în ~ = a se potrivi unei situații; a forța ~a = a exagera.

6. element component caracteristic unei noțiuni.

7. calificativ (în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, unui student etc.

8. comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc.

9. înscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie le achite cineva.

10. semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale; sunetul corespunzător.


Abecedar

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. abecedarius, fr. abécédaire)

1. carte elementară pentru învăţarea scrisului şi cititului.

2. (fig.) primele noţiuni ale unei ştiinţe sau profesiuni; abc.

3. (var. înv.) abețadar, abețe, abițedar, abițidar.


Aberaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: ( fr. aberration, lat. aberratio)

1. abatere de la normal sau corect; (prin ext.) idee, noţiune, comportament; aberanţă; absurditate.

2. (biol.) abatere de la tipul normal al speciei.

3. (bot.) abatere importantă faţă de tip; formă rezultată pe cale de mutaţie.

4. (fiz.) formare a unei imagini produse într-un sistem optic.

5. ~ cromozomială = modificare a numărului de cromozomi caracteristici speciei.

6. ~ cromatică = defect al imaginilor produse de lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor.

7. unghi format de direcţia adevărată şi de cea aparentă din care este văzut un astru de pe Pământ.

8. (var.) (înv.) aberațiune.

9. (antonim) normalitate.


Abrevia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abbreviare)

1. a prescurta (un cuvânt, un titlu etc.).

2. a nota ceva printr-un simbol, printr-o siglă.


Abstracţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. abstraction, lat. abstractio)

1. noţiune, idee rezultată din procesul de abstractizare.

2. abstractizare.

3. a face ~ de = a nu lua în considerare.


Acantopterigieni

Parte de vorbire: s.m. pl.
Origine: (fr. acanthoptérygiens)

1. (zool.) ordin de peşti osoşi cu înotătoarea dorsală spinoasă.


Acomodare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (acomoda)

1. acţiunea de a se acomoda; acomodaţie.

2. ~ vizuală = modificare spontană a curburii cristalinului.

3. (biol.) adaptare individuală care nu afectează decât fenotipul.

4. (lingv.) asimilaţie parţială între două sunete în contact direct.