Rezultate secundare (Note,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. /bloc/notes)
Parte de vorbire: s.f. inv.
Origine: (lat. addenda)
1. anexă la o lucrare, cuprinzând note, texte, diagrame etc.
2. ~ et corrigenda = addendă prin care se şi corectează greşelile dintr-o lucrare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. adnotator)
1. cel care adnotează un text.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alésie)
1. incapacitate patologică de a citi litere, cifre sau note muzicale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. apparatus, fr. apparat, germ. Apparat)
1. sistem tehnic care serveşte pentru o operaţie tehnică, ştiinţifică etc.
2. instalaţie, unealtă pentru exerciţii gimnastice.
3. (anat.) ansamblu de organe care îndeplinesc aceeaşi funcţie în organism.
4. totalitatea serviciilor unei instituţii.
5. ~ de stat = totalitatea organelor de stat care îndeplinesc funcţiile acestuia.
6. totalitatea procedeelor şi mijloacelor într-o anumită muncă.
7. ~ ştiinţific = totalitatea mijloacelor de cercetare într-o muncă ştiinţifică; ~ critic = notele explicative care însoţesc un text, comentat de editor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. appoggiatura)
1. (muz.) ornament melodic din unul sau mai multe sunete, executate prin scurtarea duratei normale a notei precedente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astérisque, gr. asteriskos)
1. semn tipografic (*), care, pus într-un text, indică prezenţa unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate.