Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (lat. adnotator)
1. cel care adnotează, care face note sau însemnări pe marginea unui text.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attachement)
1. afecţiune puternică pentru cineva sau ceva.
2. caiet de ~ = registru de şantier în care se notează lucrările executate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (deconota + -tor)
1. care deconotează, care descifrează o conotație.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. diarista)
1. cel care îşi notează întâmplările zilnice.
2. persoană care ține un jurnal.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., gr. éta)
1. a şaptea literă a alfabetului grecesc (η, Η), care notează un e lung.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. grave, lat. gravis)
1. care necesită o atenție deosebită, care poate avea urmări neplăcute; (p. ext.) important.
2. (despre boli, răni) periculos.
3. (despre oameni) serios, demn, sever; solemn, rigid.
4. (despre voce, sunete, timbru) care aparține registrului de jos al scării muzicale; profund, de bas.
5. accent ~ = accent (`) care notează în unele limbi o vocală deschisă.