Dictionar

Formă nouă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT forma nova

2. FR forme nouvelle

3. EN new forma

4. DE neue Form

5. RU новaя формa

6. HU új forma


Specie nouă

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT species nova

2. FR espèce nouvelle

3. EN new species

4. DE neue Art

5. RU новый вид

6. HU új faj


Aculturaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. acculturation)

1. complex de transformări care au loc în planul culturii ca urmare a contactului între grupuri sociale având culturi deosebite; adaptare a unui individ (grup) la o nouă cultură.


Adventist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (engl. adventist, fr. adventiste)

1. (adept) al adventismului.

2. I. care aparține adventismului, privitor la adventism.

3. II. (religie) credincios care așteaptă o nouă venire a lui Hristos pe pământ.


Adverbial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adverbial, lat. adverbialis)

1. (despre cuvinte, construcţii gramaticale) cu valoare de adverb.

2. (gramatică) locuțiune = grup de cuvinte, fixat prin utilizare, care poate fi înlocuit cu un adverb într-o propoziție pentru a forma o nouă propoziție (corectă din punct de vedere gramatical); (abreviere) loc. adv.


Anatopism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anatopisme)

1. ansamblu de tulburări care apar la unii emigranţi ca urmare a neadaptării la noua societate.


Antipiesă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anti-pièce)

1. piesă de teatru care nu respectă procedeele dramatice consacrate și care ilustrează o nouă estetică; (rar) antiteatru.

2. piesă fără valoare artistică; parodie a unei piese.


Apterix

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. aptéryx)

1. (zool.) pasăre alergătoare din Noua Zeelandă, din subclasa ratitelor, numită în mod obișnuit kiwi.