OK
X
noviciat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. noviciat)
1.
situația,
starea,
condiția
de
novice;
ucenicie.
2.
timpul
cât
durează
această
stare.
3.
locuință
destinată,
în
mănăstire,
novicilor.
4.
(înv.)
novițiat.
probațiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. probation, lat. probatio)
1.
(jur.)
acțiunea
de
a
proba;
dovedire;
dovadă.
2.
timp
pentru
noviciat.
3.
(justiție)
perioadă
în
care
o
persoană
condamnată
plasată
în
afara
sistemului
penitenciar
trebuie
să
respecte
obligațiile
de
asistență
și
control.