Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autotypie)
1. procedeu fotochimic de executare a unui clişeu într-o singură culoare, nuanţele de umbră şi lumină fiind reduse prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. concettismo)
1. tendinţă artistică şi estetică din Italia în sec. XVI, care cultiva o exprimare încărcată, metaforică, cu nuanţe de afectare şi de preţiozitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dammar)
1. răşină naturală albă-gălbuie cu nuanţe roşii sau negre, dintr-un arbore din Indochina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. francéine)
1. colorant cu mare stabilitate la lumină, cu care se vopseşte mătasea în diferite nuanţe de roşu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. impressionnisme)
1. sistem estetic ale cărui principii de creație și de critică sunt bazate pe impresie.
2. mișcare artistică de la sfârșitul sec. XIX, bazată pe exprimarea impresiilor imediate și manifestând un interes deosebit pentru nuanțe, atmosferă, fluiditatea senzațiilor, lumină; în literatură, confundat uneori cu simbolismul, se caracterizează prin înfățițarea rapidă și pregnantă a unor stări sufletești trăite nemijlocit de artist.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. irisation)
1. ansamblu de culori şi nuanţe variabile pe care le reflectă unele cristale prin interferenţă; descompunerea luminii albe prin difracţie, dispersie sau interferenţă; iridescenţă.