Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Kernteilung; Teilung des Zellkerns
5. RU деление ядрa; ядерное деление
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. atomique)
1. referitor la atomi, specific atomilor.
2. număr ~ = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabelul periodic al elementelor; energie ~ă = energie nucleară; bombă ~ă = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară.
3. care foloseşte armele atomice.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.f.
Origine: (fr. atomistique)
1. I. care se referă la atomism, care se raportează la acesta.
2. II. sistemul filozofic al atomiștilor; atomism.
3. știință care studiază atomii; fizica nucleară.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. barn)
1. unitate de suprafaţă, de 10-24 cm2, în fizica nucleară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bombe)
1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviaţie.
2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacţia de fuziune în lanţ a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datoreşte energiei termonucleare dezvoltate prin reacţia de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.
3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupţiei.
4. recipient în medicină pentru gaze sau substanţe radioactive.
5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.
6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.
7. (fam.) ştire, fapt care produce senzaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Boson)
1. particulă nucleară elementară al cărei spin se măsoară cu numere întregi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caryolymphe)
1. plasmă nucleară în care sunt înglobaţi cromozomii.