Dictionar

Rezultate secundare (Numelui):

Apel

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. appel)

1. strigare a numelui cuiva.

2. chemare scrisă sau orală adresată unei colectivităţi.

3. îndemn, cerere, rugăminte.

4. semnal sonor sau luminos produs într-un post de telefon, de telegraf etc.

5. (jur.) acţiune făcută de o instanţă judecătorească imediat superioară pentru a schimba sau a infirma o hotărâre dată de o instanţă inferioară.


Autonimie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autonymie)

1. faptul, însuşirea de a fi autonim.

2. creare în taxonomia biologică a numelui unui alt taxon de acelaşi rang, care include tipul taxonului imediat superior.


Caz

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. casus, fr. cas)

1. împrejurare, situaţie, circumstanţă.

2. ~ de conştiinţă = împrejurare în care cineva este silit procedeze altfel decât îi dictează conştiinţa.

3. a face ~ de ceva = a considera ceva (exagerând) foarte important; a face ~ de cineva = a exagera calităţile, meritele cuiva.

4. întâmplare, eveniment, accident (petrecut pe neprevăzute).

5. (med.) individ care reprezintă o situaţie exemplară.

6. fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcţii sintactice ale substantivului, adjectivului, articolului, pronumelui şi numeralului.


Conjunct, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. coniuctus, fr. conjoint)

1. intim legat, strâns unit.

2. (gram.) forme ~e = formele scurte ale prezentului indicativ persoana 1 sg. şi 3 sg. şi pl. ale verbului „a fi” şi formele neaccentuate de dativ şi acuzativ sg. şi pl. ale pronumelui personal; (muz) treaptă = treaptă care urmează alteia sau o precede imediat la interval de secundă.


Mistress

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. mistress)

1. (înaintea numelui unei femei căsătorite) doamnă.


Monogramă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. monogramme)

1. semn scris, gravat etc. prin reunirea unor iniţiale ale numelui cuiva.