Dictionar

Anterior, -oară

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antérieur, lat. anterior)

1. petrecut înaintea altui eveniment; precedent.

2. situat în faţă.

3. (despre sunete) care se articulează într-un punct în partea dinainte a cavităţii bucale.

Anteroposterior, -oară

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antéropostérieur)

1. care are direcţia din faţă către spate.

Băcănioară

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (băcănie + -ioară)

1. diminutiv al lui băcănie.

2. magazin de coloniale; băcănie mică.

Bubușoară

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (bubă + -ușoară)

1. diminutiv al lui bubă; bubă mică; bubiță, bubuliță.

Bunișor, -oară

Parte de vorbire: adj.
Origine: (bun + -ișor)

1. diminutiv al lui bun; bunicel, (pop.) bunuț.

2. destul de bun; care este aproape bun; mai bun decât rău.

Căldușor, -oară

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cald + -[u]șor)

1. (cam) cald; căldicel.

2. nu prea cald; căldicel.

3. (nu prea) afectuos; căldicel.

Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.

Abatesă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (it. abbadessa, lat. abbatissa)

1. maică superioară a unei abaţii sau a unei mănăstiri de femei.

Abdomen

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. abdomen)

1. (anat.) cavitatea viscerală care formează partea inferioară a trunchiului uman; cavitate a corpului vertebratelor, între torace şi bazin.

2. (zool.) ultimul segment al corpului la insecte; partea posterioară a corpului unor nevertebrate (artropode).

Acaricid

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. acaricide)

1. (substanţă) care omoară acarienii.

2. I. se referă la un produs folosit pentru a distruge acarienii.

3. II. produs care distruge acarienii.

Accelerograf

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. accélérographe)

1. aparat care măsoară accelerația unei mișcări și o înregistrează grafic; accelerometru înregistrator.

Acidimetru

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acidimètre)

1. aparat folosit în acidimetrie.

2. instrument care măsoară cantitatea de acid dintr-un lichid; acidometru.