cupură
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. coupure)
Etimologie: (fr. coupure)
1. tăietură; (parte dintr-un) articol, anunț etc., tăiat dintr-un jurnal.
2. (fin.) bilet de hârtie, cu imprimare specială, emis ca bancnotă, bani de hârtie și titluri de valoare (acțiuni și obligațiuni).