observabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. observable, lat. observabilis)

1. care poate fi observat.
2. care se poate privi sau constata.
3. (antonime) inobservabil, invizibil, neobservabil.

animalcul

Parte de vorbire:  s.m. (înv.)  
Etimologie: (fr. animalcule)

1. (biol.) vietate extrem de mică, observabilă numai la microscop; animal microscopic.
2. ~ spermatic = spermatozoid.
3. (var.) animalicul.

decelabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. décelable)

1. care poate fi decelat, revelat.
2. (despre cineva sau ceva) care poate fi remarcat, observat, descoperit, dacă îi acordăm atenție, chiar dacă este ascuns.
3. (despre substanțe) care este în cantitate foarte mică, dar poate fi distins.
4. (despre fenomene, procese) care este foarte puțin intens, dar observabil.

observabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. observable, lat. observabilis)

1. care poate fi observat.
2. care se poate privi sau constata.
3. (antonime) inobservabil, invizibil, neobservabil.

reprezentant, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. représentant)

1. persoană care reprezintă pe cineva și acționează în numele acestuia (ex. mandatar).
2. persoană desemnată de un grup pentru a acționa în numele acestuia (ex. reprezentant sindical, parlamentar).
3. persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică.
4. persoană, animal, lucru pe care îl considerăm tip (al unei clase, al unei categorii).
5. persoană care vizitează clienții în numele unei companii (ex. comis-voiajor).
6. (matematică) specimen localizat și observabil al unui vector.

submicroscopic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. submicroscopic)

1. de dimensiuni mai mici decât cele observabile la microscopul optic.

xantopsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. xanthopsie)

1. (med.) tulburare a vederii care face ca bolnavul să vadă totul într-o culoare galbenă (observabilă în icter și intoxicații cu santonină).