Parte de vorbire: s.f.
Origine: (observa)
2. observație.
3. (mil.) cercetare, supraveghere a inamicului și a obiectivelor lui în scopul obținerii de informații.
4. (stat.) prima fază a cercetării, constând din înregistrarea informațiilor cu privire la caracteristicile unităților unei colectivități statistice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aberroscope)
1. (optic.) instrument pentru observarea defectului de distorsiune a unui ochi normal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după germ. Aerotaxis)
1. metodă de determinare a elementelor caracteristice ale arboreturilor prin observare directă sau cu ajutorul fotogramelor aeriene.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. agglutinoscope)
1. aparat pentru observarea aglutinării bacteriilor sau a unor componenţi celulari, sub influenţa aglutininei din serul sangvin.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrographe)
1. instrument pentru observarea aştrilor şi determinarea coordonatelor lor.
2. aparat cu care se fotografiază spectrele aştrilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (germ. Astroskopie)
1. examinare a bolții cerești; observarea stelelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. autoobservation)
1. analizare a vieții psihice proprii; observare de către sine însuși a propriei conștiințe; autoobservare, (rar) autoobservat.