Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. obsessionnel)
1. (despre o stare morbidă) care se caracterizează printr-o obsesie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anancastique, germ. anankastisch)
1. referitor la o idee fixă care nu este controlată de conștiință; obsesiv, obsesional.
2. psihopatie ~ă = psihopatie caracterizată prin slăbirea simţului realului, tendinţa spre anxietate, ipohondrie, nehotărâre şi impresionabilitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. compulsion)
1. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acţiona sub efectul unei forţe interne obsesionale, ameninţat de angoasă, de culpabilitate; compulsie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compulsif)
1. referitor la compulsiune; compulsional.
2. care se caracterizează prin compulsiune; necontrolat sau reactiv și irezistibil.
3. (med.) sexualitate ~ă = un alt nume pentru hipersexualitate.
4. (psihiatrie) tulburare obsesiv-~ă (TOC) = tulburare care combină idei obsesive (obsesii) și acțiuni repetitive (compulsiuni); nevroză obsesională.