Obsesiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. obsessif)

1. referitor la obsesie.

2. (adv.) obsedant.

---

Ablutomanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. ablutiomanie, lat. ablutio)

1. (med.) tendinţă obsesivă de a se spăla.

---

Amaxomanie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl., fr. amaxomanie)

1. pasiune pentru vehicule.

2. nevoia obsesivă de a fi în vehicule.

---

Anancastic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anancastique, germ. anankastisch)

1. referitor la o idee fixă care nu este controlată de conștiință; obsesiv, obsesional.

2. psihopatie ~ă = psihopatie caracterizată prin slăbirea simţului realului, tendinţa spre anxietate, ipohondrie, nehotărâre şi impresionabilitate.

3. (var.) anancast.

---

Clinomanie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clinomanie)

1. preferinţă obsesivă, pentru poziţia culcat, pentru pat.

---

Fobofobie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. phobophobia)

1. teamă patologică de a nu avea stări obsesive de frică.

---

Ipohondrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hypocondríe)

1. sindrom morbid prin teamă exagerată şi obsesivă de boli.

---