Dictionar

Rezultate secundare (Obturare.):

Amalgam

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amalgame, lat. amalgama)

1. aliaj de mercur cu alt metal.

2. amestec metalic servind pentru obturarea cavităţii unui dinte2. (fig.) amestec de elemente diverse.


Bloc 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bloc, blocus)

1. bucată, masă mare dintr-o materie solidă și grea; corp, obiect dintr-o bucată.

2. masiv de beton pentru ancorarea armăturii la elemente grele de beton precomprimat; material de construcție din piatră naturală, beton, ceramică.

3. ~ continental = sector al scoarței terestre de mari dimensiuni, înconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adâncime.

4. (poligr.) caracter de literă înrudit cu caracterul grotesc.

5. grămadă de obiecte, lucruri etc. care formează o masă unică.

6. în ~ = împreună, laolaltă; ~ alimentar = serviciu într-un spital care asigură pregătirea și servirea hranei bolnavilor; ~ operator = parte a unui serviciu de chirurgie rezervat operațiilor.

7. mapă de foi de hârtie egale prinse împreună, servind pentru a face însemnări, desene etc.

8. ansamblu de mărci poștale detașate dintr-o coală.

9. piesă metalică turnată a unei mașini, care cuprinde cilindrii unui motor, camerele de răcire și conductele de distribuire.

10. mecanism care permite manevrarea macazului de cale ferată din cabina acarului sau din stație.

11. grup de voleibaliști care sar la fileu pentru a împiedica pe adversari înscrie un punct dintr-o lovitură de atac.

12. (în S.U.A.) porțiune de stradă delimitată de două intersecții.

13. unitatea dintre (supra)structura unei societăți istoric determinate și relațiile dialectice dintre ele.

14. alianță, înțelegere (între state, partide etc.).

15. (med.) obturare a unei căi vasculare sau întrerupere a circulației printr-un vas.

16. întrerupere a unei conductibilități neuromusculare.

17. (inform.) ansamblu de circuite ale unui ordinator îndeplinind aceeași funcție.


Colmataj

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. colmatage)

1. acțiunea de a colmata și rezultatul ei; faptul de a obtura, de a a astupa ceva; colmatare.

2. fenomenul prin care un sistem poros sau de filtrare se blochează, se înfundă etc. împiedicând trecerea fluidului care l-ar putea traversa.

3. fenomen constând în ridicarea treptată a fundului unui bazin, a unei porțiuni dintr-o albie etc. prin intermediul unor terenuri purtate și depuse de ape.

4. obturare totală sau parțială, cu depuneri sau diverse materiale, a unui orificiu.

5. (antonime) decolmatare, decolmataj, decolmatat.


Obturaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. obturation, lat. obturatio)

1. obturare.

2. (med.) astupare a unui orificiu, a unei cavităţi.

3. ~ dentară = astuparea terapeutică a cavităţii unui dintre cariat.


Rezolutiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. résolutif)

1. (medicament) care micşorează o inflamaţie, o obturare.


Tromboză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. thrombose)

1. obturare a unui vas sangvin sau a cavităţii inimii prin formare de trombusuri.