Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat., it. dissolvere)
1. tr., refl. (despre un corp, o substanţă) a (se) dispersa într-un lichid, într-un gaz, obţinând(u-se) o soluţie omogenă.
2. (despre o societate, o adunare etc.) a (se) desfiinţa, a-şi înceta activitatea.
3. refl. (fig.) a înceta să mai existe; a dispărea.