aluminotermie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aluminothermie)

1. procedeu tehnic de obținere a unor temperaturi înalte, dezvoltate de un amestec de aluminiu cu un oxid metalic.

amenajament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aménagement)

1. acțiunea de amenajare a resurselor unui loc pentru a le face exploatabile sau mai productive.
2. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor.
3. lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate.
4. (rar) acțiunea de a amenaja, de a face locuibil un loc, o casă et cetera; acțiunea de a adapta, de a modifica ceva pentru a-l face mai potrivit și rezultatul acestei acțiuni; organizare.
5. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului.

arimaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. arrimage)

1. acțiunea de a arima; arimare.
2. aranjare și fixare a încărcăturii unei nave (sau aeronave) pentru obținerea echilibrării necesare.
3. (antonim) dezamarare.

aspirant, -ă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., rus. aspirant)

1. cel care tinde, năzuiește la ceva.
2. doctorand.
3. (în unele țări) primul grad de ofițer în marina militară; tânăr ambarcat supranumerar pe o navă civilă în vederea efectuării practicii pentru obținerea gradului de ofițer stagiar.
4. arbore de cea mai bună calitate, selecționat dintre candidații (2) unui arboret.

auto

Parte de vorbire:  I. s.n., II. adj. invar.  
Etimologie: (fr., germ. auto)

1. I. vehicul cu motor; automobil.
2. II. (despre transporturi, tracțiune) făcut cu un autovehicul; de automobil.
3. salon ~ = eveniment anual în cadrul căruia producătorii își prezintă ultimele modele.
4. școală ~ = școală pentru învățarea conducerii automobilului și a normelor de circulație, precum și pregătirea candidaților pentru obținerea permisului de conducere; școală de șoferi.

autoflagelare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (autoflagela)

1. acțiunea de a se autoflagela; autoflagelație.
2. obținerea excitației (satisfacției) sexuale prin biciuirea propriului corp.