Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. australien)
1. adj., s. m. f. (locuitor) din Australia.
2. adj. care aparţine Australiei.
3. limbi ~iene = una dintre cele trei mari familii de limbi din Oceania, alături de austroneziană şi papua.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. australoïde)
1. s. m. f. (pl.) populaţie de rasă neagră din Australia şi Oceania; (sg.) individ din această populaţie; australid.
2. adj. referitor la australoizi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (austr[aliană] + [mela]neziană, cf. fr. austronésienne)
1. (sintagmă) limbă ~ = fiecare din componentele uneia din cele trei familii de limbi vorbite în oceania, alături de cea australiană și papua.
2. (lingvistică) se referă la o familie de limbi vorbite în Madagascar, Asia de Sud-Est, Oceanul Pacific și Taiwan.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. cacatoès)
1. papagal din Asia de Sud-Est și Oceania, purtând o creastă viu colorată; cacadu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calao)
1. pasăre din Asia, Africa şi Oceania, cu ciocul având un apendice încovoiat; pasăre-rinocer.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lori)
1. mic papagal cu coada lungă, din Oceania.