Rezultate secundare (Ochi):
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. gnocchi)
1. varietate de colţunaşi italieneşti cu parmezan etc.; găluşte.
Parte de vorbire: s.m. inv.
Origine: (ochi + -oi)
2. varietate de struguri albi nedefinită mai îndeaproape.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (ochi + -metru)
1. (fam., arg.) ochiul considerat ca instrument de apreciere a măsurii; ochioscop.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ochi + -os)
1. (despre persoane) care are ochi mari și frumoși; cu ochi mari și frumoși.
2. care are înfățișare plăcută; arătos; chipeș; aspectuos.
3. (reg., despre culori) bătător la ochi; strident, țipător.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. aberroscope)
1. (optic.) instrument pentru observarea defectului de distorsiune a unui ochi normal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocéras)
1. amonit cu cochilia groasă, răsucită dorsal, prevăzută cu spini.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acétabule, lat. acetabulum)
1. cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului.
2. excavaţie a unei cochilii în care stă fixat animalul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accommodomètre)
1. aparat pentru măsurarea capacităţii de acomodare a ochiului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)
1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aphakie)
1. lipsă a cristalinului ochiului.