Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cagoule)
1. mantie cu glugă purtată de călugări.
2. glugă (cu deschizături pentru ochi).
3. parte a unei măşti de gaze, din cauciuc, ce acoperă capul, trecând peste urechi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dioptrie)
1. unitate de măsură a convergenţei, caracterizând un sistem optic (lentilă, ochi) a cărui distanţă focală este de 1 m.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. emmétrope)
1. (om, ochi) cu vederea normală.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. enucleare)
1. a extirpa un organ (ochi), o tumoare prin separare de ţesuturile învecinate.
2. (biol.) a îndepărta experimental nucleul.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. énucléation, lat. enucleatio)
1. (med.) procedură chirurgicală care constă în îndepărtarea unui organ (de obicei a unui ochi); enucleare.
2. (microbiologie) îndepărtarea corpului nuclear al unei celule.
3. (livr.) actul sau procesul de explicare; explicație
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. /s’/injecter, lat. iniectare)
1. tr. a introduce un medicament lichid cu seringa într-un corp, într-o rană.
2. a introduce prin jet, sub presiune, un fluid.
3. refl. (despre ochi) a se înroşi, a se congestiona.