gnochi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. gnocchi)

1. varietate de colțunași italienești cu parmezan etc.; găluște.

ochioi

Parte de vorbire:  s.m. inv.  
Etimologie: (ochi + -oi)

1. ochi (mare).
2. varietate de struguri albi nedefinită mai îndeaproape.

ochiometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ochi + -metru)

1. (fam., arg.) ochiul considerat ca instrument de apreciere a măsurii; ochioscop.

ochios, -oasă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ochi + -os)

1. (despre persoane) care are ochi mari și frumoși; cu ochi mari și frumoși.
2. care are înfățișare plăcută; arătos; chipeș; aspectuos.
3. (reg., despre culori) bătător la ochi; strident, țipător.

aberoscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aberroscope)

1. (optic.) instrument pentru observarea defectului de distorsiune a unui ochi normal.

acantoceras

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acanthocéras)

1. amonit cu cochilia groasă, răsucită dorsal, prevăzută cu spini.

acetabul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acétabule, lat. acetabulum)

1. (anat.) cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului; cotil.
2. excavație a unei cochilii în care stă fixat animalul.

acomodație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. accommodation)

1. acțiunea sau rezultatul acțiunii de a (se) acomoda; acomodare.
2. schimbarea prezentată de o ființă vie pentru a se adapta în afara mediului său natural.
3. (biologie) adaptarea unui organism la schimbările din mediul său de viață.
4. (psihologie) modelarea psihică inconștientă care permite unui individ adaptarea la mediul său.
5. (oftalmologie) modificarea curburii cristalinului, care permite ochiului să vadă clar obiectele aflate la diferite distanțe de el; modificări oculare adaptative care asigură claritatea imaginilor pentru diferite distanțe de vizualizare.
6. (învechit) acțiunea de instalare convenabilă a unei persoane.
7. (var.) acomodațiune.
8. (antonime) inadaptare, neadaptare.

acomodometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accommodomètre)

1. aparat pentru măsurarea capacității de acomodare a ochiului.

acteonela

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. actaeonella)

1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentații.