Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. contreoctave)
1. (muz.) cea mai gravă şi mai profundă dintre octave.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. quinta decima)
1. (muz.) interval de 15 trepte (două octave).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. défectivité)
1. însușirea de a fi defectiv, de a prezenta imperfecțiuni sau lipsuri.
2. (gramatică) caracterul substantivelor sau verbelor defective, care au flexiunea incompletă sau care nu se întrebuințează la anumite forme gramaticale.
3. (electronică) prezența defectelor în cristalul unui semiconductor.
4. (muzică) însușire a unor game de a nu cuprinde toate treptele octavei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gamme)
1. (muz.) succesiune de opt sunete, dispuse în ordine ascendentă sau descendentă, limitată la sunetele din cuprinsul unei octave.
2. șir de mărimi scalare exprimând termenii unei serii în tehnică.
3. (fig.) serie de situații, valori, produse, sortimente etc. înrudite, formând un tot armonios.
4. (pict.) succesiune de tonuri, culori care se armonizează.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. pentatonique)
1. (muzică) care este compus din cinci tonuri.
2. gamă ~ă = gamă din cinci sunete, tonuri întregi şi terţe mici în cuprinsul unei octave, la baza muzicii populare chineze, tătare etc.
3. sistem ~ = sistem muzical care se bazează pe game de acest tip.