Dictionar

Rezultate secundare (Ofiţeri):

Arhonte

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archonte, lat. archon, -tis, gr. arkhon, -tos)

1. (în Atena antică) înalt magistrat din conducerea republicii.

2. titlu dat unor mari ofiţeri la curtea Constantinopolului.


Cockpit

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. cockpit)

1. (mar.) spaţiu neacoperit pe punte, cu banchete pentru călători sau echipaj.

2. (pe vechile veliere) locuinţă pentru ofiţerii inferiori.

3. loc rezervat pilotului unui avion.


Cornicul

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat. corniculum, fr. cornicule)

1. (antichitate) semn onorific, în formă de corn, care se aşeza pe casca anumitor soldaţi sau ofiţeri romani.

2. (antichitate) ornament care împodobea coiful legionarilor romani.


Debloca

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. débloquer)

1. a înlătura obstacolele de pe o cale de comunicaţie; a degaja.

2. a despresura (o cetate asediată, un port blocat etc.).

3. a desţepeni (maşini, aparate).

4. a scoate de sub blocare bani, valori bancare.

5. a scoate din cadrele active ale armatei (ofiţeri), a pensiona înainte de vreme (funcţionari).


Deblocare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (debloca)

1. acțiunea de a debloca, de a reporni un mecanism, de a înlătura un obstacol material; deblocat.

2. înlăturare a obstacolelor de pe arterele de circulație; deblocat, degajare.

3. repunere în stare de funcționare a unor mecanisme sau mașini; deblocat.

4. ridicare a interdicției de a folosi în mod liber sume de bani sau alte valori bănești; deblocat.

5. scoatere a unor ofițeri din cadrele active ale armatei; deblocat.

6. (psihologie) suspendare sau anulare a unui blocaj afectiv care barează exteriorizarea unui conţinut mintal.


Dolman

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dolman, germ. Dolman)

1. haină groasă şi scurtă, îmblănită şi împodobită cu brandenburguri, purtată de ofiţeri.

2. haină bărbătească căptuşită cu blană.