Rezultate principale (Oglindire):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (oglindi)
1. acțiunea de a (se) oglindi și rezultatul ei; reflectare.
2. proiectare pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă.
3. reflectare a unor stări, fenomene, acțiuni.
4. redare prin mijloace artistice; reprezentare.
Rezultate secundare (Oglindire):
Parte de vorbire: s.
Origine: (reflecta)
1. acţiunea de a (se) reflecta.
2. (arte) redare, oglindire transfigurată a realităţii.
3. categorie a filosofiei care exprimă esenţa relaţiei dintre materie şi conştiinţă, privită sub raport gnoseologic.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. réflexe, lat. reflexus, germ. Reflex)
1. adj. produs în mod spontan; de natura reflexului.
2. reflect.
3. s. n. rază reflectantă; sclipire, strălucire.
4. (fig.) oglindire, reflectare.
5. reacție a organismului față de un excitant extern sau intern, prin intermediul sistemului nervos, fără intervenția voinței, prin care se reglează relațiile dintre organism și mediu.