Parte de vorbire: s.n.
Origine: (broşa)
1. acțiunea de a broșa; broşare, legat.
2. coasere împreună a foilor și coperților moi ale unei cărți, broșuri et cetera.
3. (tehn.) prelucrarea unei piese metalice pentru a obține găuri străpunse sau suprafețe exterioare de o anumită formă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. closet)
1. instalaţie sanitară servind la satisfacerea nevoilor fiziologice de evacuare.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cognitif)
1. care se referă la cunoaștere; care este capabil de cunoaștere.
2. (psihologie aplicată) care se referă la mijloacele și mecanismele de dobândire a cunoștințelor.
3. test ~ = test de cunoștințe sau de eficiență (spre deosebire de testul de aptitudini).
4. (lingvistică) funcție ~ă = funcția de comunicare care se traduce în limbaj prin fraza asertivă folosită pentru a informa, pentru a face cunoscut un gând unui interlocutor; funcție referențială a limbajului.
5. psihologie ~ă = studiul științific al proceselor mentale precum atenția, utilizarea limbajului, memoria, percepția, rezolvarea problemelor, creativitatea și raționamentul; psihologia cunoașterii.
6. (psihologie) tulburare ~ă = termen care desemnează o tulburare mintală care afectează în special și în principal memoria.
7. (psihologie) disonanță ~ă = disconfort mental cauzat de două cogniții ireconciliabile.
8. bulă ~ă = limitarea conexiunilor sociale ale unei persoane prin cultura sa și informațiile accesibile acesteia prin intermediul noilor tehnologii.
9. hartă ~ă = diagramă care permite de a reprezenta vizual și de a urma calea asociativă a gândirii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. crusta)
2. strat tasat, uscat şi întărit, de la suprafaţa terenului arabil, în urma ploilor, a grindinei etc.
3. strat solid de săruri, depuse pe pereţii unui recipient.
4. înveliş tare al corpului unor vertebrate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. digestif)
1. referitor la digestie, care aparține digestiei.
2. care servește la digestie; care ajută digestia; care ușurează digestia.
3. aparat (sau tub) ~ = totalitatea organelor în care are loc digestia; mulțimea organelor care contribuie la digestie.
4. suc ~ = lichid secretat de tubul digestiv și de anexele sale care face digestia; substanță chimică produsă de organele sistemului digestiv cu rolul de a ajuta digestia prin reducerea moleculelor alimentare.
5. (med. vet.) strongil ~ = parazit al sistemului digestiv al oilor și bovinelor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. héroïque)
1. adj. propriu eroilor; cu calităţi de erou.
3. (despre poezii, poeme etc.) care cântă, povesteşte faptele unui erou.
4. s. n. formă de manifestare a sublimului, expresie viguroasă a unirii idealului etic cu cel estetic.