ombilical, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ombilical)

1. referitor la ombilic.
2. cordon ~ = cordonul ombilicului.

blastofor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blastophore)

1. cordon ombilical al ovulului.
2. fir care leagă sămânța de pericarp, nutrind-o în tinerețe.
3. formațiune anatomică cu aspect de cordon.

enterohepatocel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. entéro-hepatocèle)

1. hernie ombilicală congenitală a ficatului și a intestinului.

funicular, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. funiculaire)

1. adj. referitor la cordonul ombilical sau spermatic, al funiculului.
2. (fig.) poligon ~ = construcție grafică de forma unei linii poligonale, pentru studiul unui sistem de forțe.
3. s. n. mijloc de transport aerian pentru materiale sau oameni, din cabluri purtătoare de vagonete ori cabine.
4. (alp.) frânghie întinsă peste o prăpastie pentru a trece oameni și materiale.

ombilic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ombilic, lat. umbilicus)

1. organ prin care fătul este legat de corpul mamei; buric.
2. cicatrice rămasă după tăierea cordonului ombilical.
3. umbon.
4. ~ glaciar = parte a albiei subsăpate a unui ghețar, limitată în aval de contrapantă.

omfalită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. omphalite)

1. inflamație a regiunii ombilicale.

omfalocel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. omphalocèle)

1. (med.) hernie ombilicală cauzată de un defect congenital al peretelui abdominal (lipsa de închidere a peretelui abdominal anterior al fătului).