Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. ondulatoire, it. ondulatorio)
1. referitor la unde, care se propagă în formă de unde sau valuri.
2. (fizică) care se caracterizează prin ondulații; care are caracteristicile unei unde.
3. mecanică ondulatorie = forma inițială a mecanicii cuantice care considera că orice particulă este asociată cu o undă periodică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. onduleux)
1. care formează ondulaţii, sinuozităţi.