antipatriot, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (anti- + patriot)

1. persoană care manifestă sau mărturisește opinii contrare patriotismului, care acționează împotriva intereselor patriei; om lipsit de patriotism.

consens

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat., fr. consensus)

1. acordul tacit, sau fără opoziție categorică, pe un anumit subiect; acord între persoane, înțelegere deplină, identitate de opinii.
2. (fiziologie) interdependența mai multor organe în îndeplinirea funcțiilor vitale.
3. (antonime) dezacord, disensiune.

consilier, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. conseiller)

1. persoană care dă opinii și recomandări; sfătuitor, sfetnic.
2. persoană a cărei funcție este de a ghida sau asista altă persoană în anumite domenii.
3. specialist care rezolvă problemele deosebite dintr-un anumit domeniu.
4. titlu al unor funcționari din înaltele instanțe de judecată sau de verificare.
5. membru al unui consiliu.

consonanță

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. consonance, lat. consonantia)

1. (muz.) îmbinare armonioasă de sunete.
2. asemănare a sunetelor finale din două sau mai multe cuvinte.
3. (fig.) acord, înțelegere, potrivire de opinii.

departaja

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. départager)

1. tr. a pune capăt unui balotaj, a arbitra între două opinii.
2. tr., refl. a (se) distanța ca punctaj într-un clasament.

dialog

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. dialogue, lat. dialogus)

1. comunicare verbală între două persoane, cel mai adesea, sau grupuri de persoane; (prin metonimie) conținutul prezentei comunicări.
2. schimb de opinii între reprezentanții a două partide, state etc.
3. ansamblu de replici schimbate între personajele unei piese de teatru sau ale unui film; pasaj dintr-o operă literară care reproduce convorbirea unor personaje.
4. ~ interior = replicile pe care le schimbă cu sine însuși un personaj literar.
5. scriere redactată, lucrare care adoptă forma unui interviu, o conversație între două sau mai multe persoane.
6. alternare de fraze muzicale care parcă răspund una alteia, executate de două voci sau instrumente ori chiar de un singur instrument cu registre diferite.
7. (muzică) două părți care își răspund reciproc și care adesea se reunesc.
8. (expr.) ~ul surzilor = conversație imposibilă între doi (sau mai mulți) indivizi, din cauza refuzului reciproc de a asculta opinia și punctul de vedere al celuilalt (celorlați).
9. (antonime) monolog, soliloc.