opoziție
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. opposition, lat. oppositio, germ. Opposition)
Etimologie: (fr. opposition, lat. oppositio, germ. Opposition)
1. raport dintre două lucruri sau situații opuse, contrare; contrast.
2. raport de excludere între două noțiuni sau judecăți.
3. diferență cu valoare funcțională între două unități lingvistice.
4. împotrivire, opunere.
5. poziție a unui astru când Pământul se află între el și Soare; (p. ext.) poziție a două corpuri cerești diametral opuse pe bolta cerească.
6. grup politic potrivnic partidului care se află la putere; (p. ext.) politica practicată de acest grup.