Dictionar

Oprima

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. opprimer, lat. opprimere)

1. a asupri; a împila.


Oprimant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. opprimant)

1. care oprimă; apăsător; opresiv.


Oprimare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. oprima)

1. acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare.


Opresa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. oppresser)

1. a oprima, a asupri; a apăsa.

2. (fig.) a chinui, a frământa.


Opresiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oppression, lat. oppressio)

1. asuprire, oprimare, împilare.


Opresiv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oppressif)

1. care oprimă, împilează; care asuprește sau servește la asuprire; oprimant, asupritor, împilător.

2. (antonime) culant, permisiv.


Opresor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. oppresseur)

1. (cel) care oprimă; asupritor.


Oprimant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. opprimant)

1. care oprimă; apăsător; opresiv.


Oprimare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. oprima)

1. acțiunea de a oprima și rezultatul ei; asuprire, împilare.