Dictionar

acromat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n., III. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromat, germ. Achromat)

1. I. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromatic.
2. II. sistem optic căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică.
3. III. persoană care nu poate distinge culorile.
 

acromatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. achromatique)

1. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromat.
2. (despre constituenți celulari) necolorabil.
 

afocal

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. afocal)

1. (despre sisteme optice) format din două (grupuri de) lentile astfel așezate încât focarul-imagine al uneia să coincidă cu focarul-obiect al celeilalte.
 

amplifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. amplificare, fr. amplifier)

1. tr., refl. a (se) mări, a (se) dezvolta; a (se) intensifica.
2. (mat.) a forma o fracție de aceeași valoare cu fracția dată prin înmulțirea numărătorului și a numitorului cu același număr.
3. tr. a intensifica, a mări (valori electrice, acustice, optice).
 

amplificație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. amplification)

1. acțiunea de a (se) amplifica; amplificare.
2. (fiz.) creștere a valorilor energiei (electrice, optice etc), obținută printr-un amplificator; amplificare.
3. (var.) (înv.) amplificațiune.
4. (antonime) diminuție, diminuare, reducție.
 

anastigmatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anastigmatique)

1. (despre sisteme optice) construit din sticle speciale, care corectează toate aberațiile și dă o imagine clară: anastigmat.