Dictionar

 

metamorală

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métamorale)

1. parte a teoriei etice care studiază principiile fundamentale ale moralei.
 
 
 

acorporal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (a- + corporal)

1. care nu are corp; lipsit de corp.
2. care nu este făcut din materie; de natură necorporală.
3. (antonim) corporal, material.
 
 

aerocel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérocèle)

1. formație tumorală datorată distensiei excesive cu aer sau gaz.
 

afabulație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. affabulation, lat. affabulatio)

1. ansamblul faptelor, episoadelor care constituie acțiunea unei opere literare; fabulație (3).
2. morala unei fabule.
 

aloterm, -ă

Parte de vorbire:   adj.  
Etimologie: (engl. allotherm)

1. a cărui temperatură corporală depinde de cea a mediului înconjurător.