Dictionar

arboraș

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (arbore + -aș)

1. diminutiv al lui arbore; arbore mic.
 

covoraș

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (covor + -aș)

1. diminutiv al lui covor, covorel.
 
 

oraș-gigant

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (oraș + gigant)

1. oraș de mari proporții; metropolă.
 

oraș-laborator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (din oraș + laborator)

1. mică localitate structurată în jurul unui mare laborator (mai ales de producere a substanțelor ilegale).
 

oraș-port

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (oraș + port)

1. oraș cu activitate portuară semnificativă.
2. oraș construit lângă un port, în jurul unui port.
 
 

acropolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acropole, gr. akropolis)

1. cetățuie înăuntrul orașelor antice grecești, pe o înălțime și adăpostind palate, temple.
 

aglomera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. /s’/agglomérer, lat. agglomerare)

1. refl. a se aduna laolaltă; a se îngrămădi; a se concentra.
2. (despre orașe) a se suprapopula.
3. tr. a lega între ele părțile componente ale unui material.
 

agora

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., gr. agora)

1. piață publică a orașelor grecești antice în care se concentrau viața civică și negoțul.
 

agoranom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agoranome, gr. agoranomos)

1. (ant.) magistrat grec cu controlul pieței, al activității economice a orașului.
 

alguazil

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. alguazil, sp. alguacil)

1. (în trecut, în Spania) agent de poliție care îndeplinea în același timp funcțiile de executor judecătoresc, sergent orășenesc și jandarm.