corepetitor, -oare
Parte de vorbire: s.m.f.
Etimologie: (lat. correpetitor)
Etimologie: (lat. correpetitor)
1. interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliştii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriştii etc., înaintea sau în timpul spectacolului şi concertului.
cornist, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. corniste)
Etimologie: (fr. corniste)
1. cântăreţ din corn (într-o orchestră).
2. gornist.